Asa ca...
Nu. Nu sunt trista.
Nu stiu daca sunt trista sau nu .
Nu stiu daca e bine sau rau, cand in intreaga existenta am confundat notiunile astea si desi am aprobat mereu binele, m-am trezit imbratisand raul pur. Nu stiu daca zambetul e fals.
Cu scuzele de rigoare pentru cei care nu-mi inteleg gandurile (sau nu le accepta),dar azi ma doare-n cot de toti. De toti cei ce nu-si dau seama ca a supravietui e greu, cand mami si tati nu e langa tine sa-ti sustina caderile financiare sau morale.
E greu sa lupti, cand singurele arme sunt aspectul fizic si poate putin , capacitatea de-a-i manipula pe altii.
E greu sa castigi, cand stii ca ai esuat de atatea ori si cand pana si ultima farama de curaj s-a dus dracu' in clipa in care ti-ai dat seama ca nimic nu mai conteaza....
De fapt..ar mai fi ceva care sa conteze dar nu va vorbesc azi despre asta,azi n-am nici un chef,decat sa privesc peretii asa cum fac de vre-o 2 ore incoace,incercand sa-mi gasesc prin ratacita asta de minte ceva care sa aiba un sens.
Inca mai caut...oare am sa-l gasesc vreodata?
Doar eu..si nimic mai mult!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu