Inca o zi.

Daca as putea sa vorbesc,sa spun cine sunt,ce sunt,si-atunci cand rad cu gura pana la urechi sperand sa nu se vada ce-am in suflet..Daca as putea sa tac macar pentru o zi sa ma pot auzi ,sa-mi aud nelinistea asta care nu-mi da pace.Daca as fi si eu un om normal pentru o zi.Oare s-ar schimba ceva?
Cine imi pune limita asta intre realiatate si vis?De ce m-am nascut din atatea intrebari,fara raspuns?
Daca te rog ,insistent,fara intrebari,cateva ore ,viata,ce zici?Am ajuns in punctul acela in care nici nu exist,nici nu vreau sa gandesc.
Sa fie liniste!
Si-acum schiteaza zambetul ala meschin,ala ,sti tu pe care il afisezi atunci cand inchizi usa ,poti?Doare,nu?Esti o idioata,stupida.Tu chiar nu vezi ca nu ai suflet?Ca nu te vede nimeni?
Viata,ai un pic de timp si pentru noi?Stam de vorba?Promit sa fiu ..doar eu,si tu sa-mi raspunzi....pana cand?
Mi-e frica,de mine,de cuvinte,de ..unde-i "noi"?
Le-am adunat pe toate,mi-e mintea in mii de bucati,intorse impotriva tot ce sunt si ce-am fost vreodata...
Lasati-ma sa plec..departe..oriunde,acolo unde-s doar eu cu mine si atat!

Doar eu si nimic mai mult.