De astazi, mi-am promis ca nu te voi mai cauta, am promis ca nu voi mai suna, nu-ti voi mai scrie si nu ma voi mai gandi la tine, desi stiu ca imi va fii greu.De ce fac asta ? Pentru ca m-am saturat sa mut muntii din loc pentru tine, fara ca tu sa observi ca te-am inconjurat cu ei, m-am saturat sa impart zambete , care nici macar nu sunt sincere, nici macar nu le pot numi zambetele, decat pe hartie isi merita numele. M-am saturat sa astept ziua in care tu vei realiza ca-ti lipsesc si m-am saturat sa ne jucam amandoi cu noi.
Stii ceva ? Poate ca cel mai bine ar fii sa simti pe propria piele toate chestile astea. De astazi, arunc la gunoi toate amintirile cu tine si daca cumva, te scap si pe tine, te rog sa ma ierti, eram doar grabita sa scap de ele. De astazi voi muta muntii la locul lor si-n jurul tau va ramane o campie eterna, fara forma si noima. Asa vei avea ocazia sa ii muti singur inapoi si sa realizezi cat este de greu. Nu sufar, in caz ca te intrebi, de fapt nici nu stiu ce e aia suferinta. Da, sunt nervosa, sunt plina de nervi mici si gri, care incep sa ia decizii pentru mine, dar stai linistit, sunt decizii gandite in conditii de stres. Poate, mai speri ca , nu voi face toate astea, iar daca am dreptate, te rog frumos sa nu-ti faci iluzii. Stiu ca-ti suna cunoscut cuvantul „iluzie”, chiar am unele momente in care cred ca a fost facut pentru tine, deoarece l-ai exploatat foarte, foarte bine. Dar stii cum e, roata se intoarce si a venit randul meu, din pacate. Stiu ca-ti vei spune in primele zile, ca nu sunt ultima femeie din viata ta si ai dreptate, dar voi ramane singura care te face sa te simti tu, sa te simti implinit si fericit.
Stii ce vorbesc si stii ca nu mint. Nu vreau sa te intorci cu lacrimi in ochii si sa ma rogi sa ma reintorc, pentru ca o asemenea imagine m-ar deprima teribil. Vreau sa continui sa mergi inainte, cu capul sus. Vei simti lipsa mea, abia atunci cand te vei pierde-n campia aia eterna din fata ta si atunci vei incerca sa ma gasesti , ca sa te pot calauzi. Dar sa stii, ca mi-am dat demisia din postul de ghid si nu stiu cine mi-a luat locul. Aaa, sa nu iti uiti iluziile pe masa cand pleci, te rog. Vezi ca ultimele doua sunt printre asternuturi. Da , in camera mea, da , acolo in stanga. Si mai ai de luat cateva minciuni, pe care le gasesti la gunoi, caci nu aveam ce face cu ele si ma decisesem sa le arunc. Nu, serios, ia-le si pe ele, ca nu vreau sa-ti ramana parfumul in casa mea. Nu, nu ma supar daca bem o ultima cana de cafea, iti fac pe plac pentru ultima data. Te simti ca unul condamnat la moarte , care e intrebat care-i e ultima dorinta, nu ? Nu e nimic, tu cel putin nu vei sfarsii impuscat, electrocutat sau injectat cu otrava. Te vei simti, cel mult, pierdut, insa asta nu e mare lucru.
Sa nu uiti, am demisionat !
Doar eu si nimic mai mult.
