joi, 25 februarie 2016

Ia zi ingere,mai poti ?

             Mi-am aprins o tigara..sunt cateva minute de cand am deschis pagina asta nenoroita si incerc sa-mi adun lacrimile.
            Am citit conversatii,amintiri,poze,locuri,vise ,o mie de promisiuni care mi-au schimbat viata."Sa nu lasi pe nimeni si nimic sa ne desparta niciodata !!!!".
SI N-AM LASAT !!!!!!..Insa ai facut-o tu,fara sa te uiti inapoi ,fara sa clipesti macar ,fara sa ma lasi sa vorbesc.
Nu trece doar timpul,mi.e tot mai greu ,mi-e tot mai greu ,si nu stiu cum o sa ma mai trezesc maine,e aceeasi zi,trista si goala fara nici un rost,fara speranta.
         Exist?Nici nu stiu daca mai am vreun rost.Mi.am facut o promisiune ,mie insumi si stiu ca orice s.ar intampla in viata asta ,fara suflet nu pot sa iubesc,nici fericire n.o sa mai existe pentru ca nu mai pot sa respir .
        Ce naiba spun?NU IUBESC !Nici nu mai stiu daca traiesc.Unde sunt?Ce caut aici?Nu mai vreau sa plang.De unde atatea lacrimi?Si ma mai laud ca sunt puternica.ca eu pot !!!!NU VREAU !A trecut  timp,zile,luni,nu se intampla nimic.
        M-am inchis in clopotelul asta de sticla si incerc sa nu mai simt nimic,sa nu mai vad sa nu mai aud.
        Ma urasc!
        De ce incerc mereu sa raspund la intrebrile astea nenorocite din mintea mea?
        Blestem???Da,sunt cuvinte carora le atribui starea in care sunt.Blestemata la nefericire!
         PUNCT!Gata ! Ajunge!Nu meriti nici o lacrima.Pleaca! Te urasc...
        Mint?Si ce?Cui ii pasa?Ma aude cineva?Si ce daca ti-am promis ca o sa te iubesc pentru totdeauna?             Nu ma meriti,nu simti nimic,m-ai mintit.
       Unde esti acum cand am atata nevoie de tine?Unde esti acum cand m-am intors in infernul asta numit"lume"?Unde e zidul care spunea-i ca nu lasam pe nimeni sa-l zdrobeasca?
       Da stiu,sunt numai intrebari aici,cateva din sutele cu care adorm si ma trezesc in fiecare zi ...Si?Nu stiu sa spun altceva.Asta e viata mea,mereu,pe vesnicie,doar tu...Si nimic altceva.
      Unde esti?Te caut in orice si in oricine.Imi lipsesti mi.e din ce in ce mai greu.
      Azi,da,da azi mi.e teribil de dor ,foarte dor,si as vrea,mi.as dori sa nu mor inainte sa te mai strang odata in brate,sa-ti simt inimioara cum bate linga a mea.O data..macar o data.

Doar eu si nimic mai mult..

sâmbătă, 20 februarie 2016

As vrea sa invat sa fiu si eu OM.

Simt ca ceva imi apasa pe suflet. Simt ca nu am un loc al meu, ca nu am pe nimeni, ca-s singura pe pamant. Aparent am tot ce-mi doresc, din punct de vedere material . Nu si afectiv …  nu acum. Nu acum cand am nevoie. Cand in suflet parca-i toamna desi in calendar e vara. Afara ploua. El nu e. Nu-mi gasesc locul, nu sunt eu, parca toti m-au parasit.Tot ce m-ar putea ajuta pe moment este o cafea calda o unica cafea cu gust de "el" si o tigara. Pe bune !? Decat sa-mi vars nervii intr-o amarata de tigara si sa am nevoie mereu de ea mai bine-mi consum nervii pe lucruri ce-mi aduc mai tarziu satisfactie. Sau mai bine recunoaste, iti place starea in care esti. Iti mangai singura ranile. Gasesti in tine un aliat de nadejde si-ti place. Iese la iveala prietena din tine. In celelalte zile cand tu si ea va razboiti dati vina una pe alta pentru greseli, dar acum nu. Nu cautati vinovati. Sunteti amandoua pasnice. Formati un                                                                                             amestesc omogen, si-ti place.
                                                                      O fi si suferinta buna la ceva....
                                                                            V-am spus vreodata ca ma urasc???
                Doar eu si nimic mai mult.


vineri, 19 februarie 2016

Si totusi,Eu cine sunt ?

Cine a spus ca fericirea dureaza al dracului de putin n-a fost prost, a stiu el ce spune, probabil a simtit pe propria piele sau pe sub propria piele cum tot ce ti-a ajuns la suflet se zbate sa plece si sa ia cu el o parte din tine. Dar fericirea dureaza putin numai alaturi de oamenii nepotriviti, alaturi de ceilalti iubirea nu dureaza nicicat, ea doar exista si e prezenta
Unii te fac sa te intrebi de ce n-a mers, iar altii iti raspund.
Degeaba spui ca nu-l mai vrei si ca ti-e scarba, degeaba crezi ca ti-a trecut. Si  scarba doare. La fel ca ura... tot simti ceva.
 Am gandit mult prea mult totul in viata mea, am calculat fiecare pas si fiecare vorba, si mi-am facut rau, dar am avut timp suficient sa-mi dau seama, sa inteleg, unii oameni, ce mi-au adus bun, ce mi-au adus rau...si sa vad ca in final, nu m-am ales cu mare lucru... altfel nu as mai fi asa de goala. Imi amintesc de tine pentru ca nu a fost nimeni care sa te stearga de acolo. Cred ca te-am urat in amintiri de o mie de ori, şi de o mie de ori am vrut sa uit ca ai fost acolo. Cand mi-a fost dor de tine am stiut ca nu exista nicio cale sa-mi treaca, am stiut ca trebuie sa suport si sa indur ca din nou... mi-e dor de tine...si-as vrea,of cat as vrea, sa lasi orgolilul intr-o zi..sa pot sa-ti aud vocea...
"Stii ce doare?” „Doare să-mi dau seama că ce-mi doresc acum a fost chiar în mâinile mele cândva, și că, prin absurd, abia acum văd asta... că nu contează câte nopți de acum încolo mă voi rostogoli pe toate părțile sau cât de amare îmi vor fi regretele. Ce s-a dus, nu s-a dus de bunăvoie, ci pentru că eu am permis asta, pentru că eu n-am știut că, Doamne, nu e bine ce fac, că pierd, că nu câștig nimic, că toate mândriile mele prostești mi-au luat mințile și nu am fost capabilă să-mi dau seama ce vreau, ce-mi doresc, ce aștept. Pe cine...
 Acum ca a trecut atata timp si acum ca stiu... ma caiesc. Daca as putea sa iau totul de la capat... 


Doar eu si nimic mai mult.

sâmbătă, 6 februarie 2016

Oare pietrele simt?

De ce imi e dor atat de el ? In seara asta am o criza de dor , daca o pot numi asa . Nu trebuia sa se intample asa . nu trebuia sa ii simt dorul . Trebuia sa fiu " fata aceea rece si inumana " .
Te rog Doamne da`mi acea rautate de care am nevoie. Acel strop de indiferenta de care am nevoie pentru a-l face sa isi dea seama ca inca ma iubeste . Si eu pe el ..
Vreau sa imi fie bine . Ma simt pustiita , parasita , aruncata intr-o lume pe care nu o mai cunoscusem pana acum.
  

Doar eu si nimic mai mult..


vineri, 29 ianuarie 2016

Mi-e dor...si doare.

Tu... esti un suflet incredibil...un amestec echilibrat de barbatie si sensibilitate cum rar intalnesti...
Un barbat cu suflet de copil caracterizat de o incapatanare fara margini...incapatanarea  barbatului care nu suporta sa ii treaca cineva peste decizii...o incapatanare care uneori seamana grozav cu mofturile unui copil rasfatat...o incapatanare care mi-a pus uneori ,cu usurinta, lacrimi de bucurie sau de tristete in ochi.
Emani prin toata fiinta barbatia si puterea omului caruia cu mare greutate ii gasesti un egal...cu atat mai putin un superior...puterea si barbatia omului frumos in suflet.
Ma uimeste mereu setea ta de afectiune..o sete pe care cred ca niciodata nu va reusi cineva sa ti-o potoleasca.
Esti un om cu suflet bun dar ros pe dinauntru de niste adevaruri dureroase pe care nici tie nu indraznesti sa ti le recunosti...cu atat mai putin mie...sau oricarui om al lumii...
De-atunci,din prima zi in care mi-ai spus"buna" ti-am citit sufletul cum nu o sa ti-l citeasca nimeni..fara sa-ti dai seama  ti-am analizat,fiecare zambet,fiecare cuvant,fiecare respiratie...
M-am convins destul de repede ca locul tau  este langa mine...ca  de mine ai nevoie...
Te pot numi barbatul vietii mele caci pe niciunul dintre ceilalti nu mi l-am dorit atat de mult...pe niciunul nu l-am simtit atat de al meu. Esti  singurul om care a reusit sa reduca lumea mea la o singura persoana...persoana ta.Toate gandurile mele sunt doar ale tale. 
Mi-ai adus in suflet,dragul meu, cele mai frumoase ganduri despre dragoste.
Cu drag,
Tie!

"Rugăminte

Aş vrea să învăţ cum
să iubesc
fără să rămân cu cratere în piept,
cum să ţin suflete în palme
fără teama
că o să le sparg,
şi o să mi se scurgă printre degete
ca nisipul

încet, uşor, sigur,
iremediabil,
ca timpul.
Aş vrea să aflu cum să iubesc
fără
să mă trezesc singură
cu mâinile goale şi
ochii stinşi,
şi să ştiu atunci
cum să-i iubesc pe alţii
fără să mă distrug pe mine.

Te rog,
învaţă-mă Curajul.
De a iubi,
de a-mi arăta golurile din piept
şi
tăieturile din palme de când
am ţinut pe cineva
prea strâns de mână.
De a renunţa la cuvinte şi
a lăsa
liniştea
să se aşeze între noi
fără teama că,
de ai şti să descifrezi tăceri,
nu o să-ţi mai placă
cine sunt.

Te rog,
ajută-mă,
să îmi lipesc inima la loc,
să potrivesc bucăţile,
să îmi amintesc
cine sunt.

Te rog.

Ai tu curaj pentru mine,
mie mi-e teamă
c-o să mă tai în cioburi."-Jurnalu Evei.

Doar eu si nimic mai mult.

sâmbătă, 9 ianuarie 2016

O noapte alba

Ti-as scrie despre durere. As vrea sa-ti explic cum s-o eviti. Partea proasta? Nu ai cum. Mai devreme sau mai tarziu tot vei simti cum ti se taie genunchii de la jumatate, tot se va prabusi un univers, tot vei omori un suflet.Am fost bolnava de tine. Acum nu-mi mai pasa nici cine pleaca, nici cine vine. Te-am pierdut pe tine, care erai universul meu si dupa cum ai putut vedea inca sunt bine si traiesc. Mereu m-am intors. Mereu la ce-am iubit. In nici un caz la cine m-a iubit. Nu voi mai fi la fel. Nici nu-mi mai doresc sa fiu cum eram. Imi va lipsi un suflet fericit,sau cel putin asta credeam ca reusesc .Nimeni nu stie cum am plans o noapte. Nimeni nu stie de ce. Nici eu nu sunt sigura. Te pierdusem pe tine? Erai plecat demult. Renuntasem intr-un sfarsit? Eu nu gaseam niciodata iesirea spre sfarsit. Ma pierdusem pe mine? Eram schimbata in mii de feluri. Stiu doar ca-ti zambeam si incercam sa nu ma prabusesc. Linistea imi ardea timpanele. Lacrimile surde nu-si gaseau drumul. Imi secasera ochii… si sufletul… si buzele… Nu mai reuseam sa simt nimic si nu aveam aer. Pierdusem si globul meu de cristal. Ultimul scut inaintea capitularii.
Doar eu si nimic mai mult.

miercuri, 30 decembrie 2015

"Sa nu te-ndragostesti vreodata "...

Inainte mi se parea o prostie “vreau sa te vad fericit, chiar daca nu langa mine”, acum inteleg perfect…. Inteleg iubirea, iubirea pe care o simte mama pentru mine, iubirea cu care-mi zice tata: “ai grija ce faci”. Inteleg ca iubirea exista chiar daca tu nu esti langa mine, ca strainul acela din viata mea nu ti-a luat locul. El e doar cel care-mi aduce aminte cat de frumaosa sunt si care incearca sa-mi suceasca mintile mintindu-ma frumos in timp ce eu scriu despre tine. Tocmai de asta ma temeam, sa incerc sa te uit ca mai tarziu sa-mi aduc aminte de tine cu lacrimi in ochi. Dar nu, mi-am promis ca nu ma voi intoarce. Ce-am simtit atunci voi simti iar si iar si iar … nu ma intorc de unde m-ai alungat.
As scrie o viata despre ce simt, as scrie un roman despre iubirea noastra  in care as descrie fiecare sentiment, fiecare soapta fiecare atingere, si apoi la sfarsit, as scrie cat de Imbecila pot fi. Ca ai lasat un suflet distus in urma ta…ca mi-ai vazut lacrimile in ochi de atatea ori si totusi nu te-ai intors.
Sunt lucruri in viata pe care le stii doar tu. Secretele mele, doar aici prind glas. Aici se transforma in povesti cu final fericit, cu final trist, in povesti in care doar eu credeam si .. atat.
Odata,demult eram mai deschisa cu oamenii,dar au avut ei grija sa ma inchida.Poate tocmai de aceea n-am sa-mi gasesc sentimentele din nou, pentru ca nu stiu sa le folosesc.
De aceea am si pierdut, nu merit o inima atata timp cat bate ca nebuna doar atunci cand nu trebuie Simt o urma din inima mea acolo, inca simt…dar nu cum ar trebui. Nu mai emana iubire, e rea, inchisa Acum plange doar cand isi da seama cat de ratacita e.
Copilo, unde-ti sunt sentimentele? Unde iti e inima? Raman nemiscata uitandu-ma la aburii din cana albastra,cana aia in care imi adoram cafeaua ta. Pana si ea emana caldura, numai eu sunt rece.
Simt ca ceva imi apasa pe suflet. 
Simt ca nu am un loc al meu, ca nu am pe nimeni, ca-s singura pe pamant
 Doar eu si nimic mai mult..

Te iubesc,
Te urasc cu toată fiinta mea proasta