luni, 15 august 2016

Nu plang,dar...

Am lasat oamenii sa plece atunci cand au vrut s-o faca. Am plecat din viata lor cand am simtit ca nu mai au nevoie de mine. M-am descurcat singura cand am simtit ca nu ma pot baza pe nimeni. Am pierdut multe in viata asta, n-are importanta, si voi mai pierde, probabil. Am trecut prin toate starile de suferinta, de negare, de respingere, iar undeva la capatul lacrimilor, am iertat.

Azi nu sunt fericita. Nici nu rad, nici nu plang. Nici nu ma zbat. Sunt bine, sunt bine in majoritatea timpului, chiar daca nu sunt fericita. Vezi tu... am continuat mult timp dupa ce-am zis ca nu mai pot. Astazi nu cred ca mai sunt capabila sa imi aduc aminte ca sunt puternica. Azi nu plang, dar ma agat de toate nefericirile mele, si nici nu pot sa ma desprind. Dar nu ma plang, si nici nu-mi vars amarul.

Azi nu plang, dar, vezi tu... ma simt nefericita

Doar eu si nimic mai mult.

Niciun comentariu: