vineri, 24 iunie 2016

Franturi de amintiri.

   Ma doare rau. Nu stiu ce, dar ma doare.
Amprentele degetelor lui mi-au ramas impregnate pe pielea mea rece si alba.
Inca mai simt mirosul de tutun cum urla si fumul de tigara cum se risipeste in aer.
Gandurile mele se "ard" acum la fel ca tigarea din care tragea.
   Inchid ochii...totul de deruleaza in mintea mea ca un film vechi, alb negru. Pentru ca in momente ca astea, totul e lipsit de culoare.
   Imi era frig.. era bezna.. dar nu conta. Era bine. Era bine acolo, ghemuita in bratele lui puternice si lungi. Era bine cand imi strangea oasele in imbratisari dureroase. Contactul corpurilor noastre imi producea un fior...un fior placut.Si i-am zis ca ador diminetile langa el. Pentru ca mereu ma trezeam zambind linga o cafea calda .
  Si nu l-am mintit.
A sunat alarma. :( Si a spulberat totul. Oricum totul se va termina la un moment dat. La fel ca si amintirile ce-mi innebunesc noptile.
Doar atat!
P.S.- Toate astea pentru ca el sa imi intinda o mana si sa imi sopteasca usor la ureche :Trecem noi si peste asta!

Doar eu si nimic mai mult.

Niciun comentariu: